Mulți oameni asimilează automat "open source" cu "gratuit". De fapt, proiecte open source bine cunoscute, cum ar fi browserul Firefox sau sistemul de operare Linux, sunt complet gratuite pentru utilizatorul final. Strict vorbind, însă, "open source" înseamnă doar că codul sursă este accesibil publicului și modificabil - și nu că software-ul nu costă nimic. În spatele fiecărei soluții open source se află dezvoltatori, infrastructură și adesea și companii care investesc timp și bani în software.
Sursa deschisă se referă la software-ul al cărui cod sursă este accesibil publicului. Aceasta înseamnă că oricine poate vizualiza, modifica și dezvolta în continuare codul sursă. Această deschidere permite dezvoltatorilor și utilizatorilor interesați să facă propriile inovații și modificări ale software-ului fără publicare sau autorizare prealabilă. Cu toate acestea, deși software-ul open source poate fi adesea descărcat fără plată, costurile sunt suportate în altă parte: pentru întreținere, dezvoltare ulterioară, găzduire sau asistență.
Ideea greșită că "open source = gratuit" provine din disponibilitatea largă și gratuită a unor produse precum Firefox, LibreOffice sau Linux. Dar chiar și aceste produse "gratuite" au nevoie de bani: Mozilla, editorul Firefox, generează venituri prin parteneriate cu furnizorii de motoare de căutare. LibreOffice, care este gratuit, este finanțat prin donații. Distribuțiile Linux utilizate pe scară largă sunt dezvoltate în continuare de companii tehnologice mari și puternice din punct de vedere financiar, cum ar fi IBM.
Repere în domeniul software-ului cu sursă deschisă
Modele tipice de finanțare
Multe proiecte open source sunt finanțate prin contracte de asistență și servicii. Companii precum Suse (Suse Linux) sau Canonical (Ubuntu Linux) oferă software gratuit și vând suport profesional, contracte de întreținere și personalizări. Un alt model este dubla licențiere: Qt sau MySQL sunt disponibile ca software open source, dar oferă și licențe comerciale cu o gamă extinsă de funcții sau fără condiții specifice de licență.
Un alt model este așa-numitul principiu de bază deschis: software-ul de bază rămâne gratuit, în timp ce funcțiile extinse, suplimentele premium sau caracteristicile exclusive sunt supuse unei taxe - cum este cazul Docker sau Sidekiq, de exemplu. Soluțiile găzduite joacă, de asemenea, un rol important: software precum Meteor sau Monica oferă autoinstalare gratuită, dar găzduire plătită. În plus, proiectele open source sunt, de asemenea, finanțate prin sponsorizări sau prin sprijinul comunității, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung.
Exemplu TYPO3: un CMS open source
TYPO3 este unul dintre cele mai cunoscute CMS open source din regiunea DACH și un bun exemplu al faptului că software-ul open source nu este automat gratuit. Acesta este finanțat de Asociația TYPO3, care este finanțată din cotizațiile membrilor și donații. Bugetul său anual de aproximativ 1 milion de euro este direcționat către dezvoltarea ulterioară a software-ului, proiecte comunitare și marketing. În plus, TYPO3 GmbH furnizează fonduri pentru dezvoltarea de bază pentru a garanta calitatea și securitatea pe termen lung.
Un alt aspect important al finanțării TYPO3 sunt serviciile plătite. De exemplu, utilizatorii TYPO3 pot achiziționa Extended Long Term Support(ELTS) pentru a primi actualizări de securitate mai lungi pentru versiunile TYPO3 mai vechi. Există, de asemenea, cursuri de formare certificate și ateliere care oferă cunoștințe aprofundate despre TYPO3. Furnizorii de găzduire oferă, de asemenea, medii TYPO3 specializate care garantează performanțe optimizate pentru site-urile web critice pentru afaceri.
Implicarea comunității ca sursă de forță
În plus față de ofertele comerciale, comunitatea TYPO3 este o componentă esențială pentru finanțarea și dezvoltarea ulterioară a CMS-ului. Voluntarii și companiile aduc contribuții sub formă de cod, remedieri de erori și dezvoltări de caracteristici. Participarea la evenimentele TYPO3, cum ar fi sprinturile de cod sau conferințele, este adesea sponsorizată de companii. Relațiile publice și marketingul pentru TYPO3 generează, de asemenea, costuri, care sunt, de asemenea, acoperite prin sponsorizarea membrilor și donații.
Concluzie: software-ul open source necesită investiții fiabile
Software-ul open source precum TYPO3 oferă companiilor și altor utilizatori avantaje enorme: Flexibilitate, independență și o comunitate puternică. Cu toate acestea, aceste avantaje nu apar de la sine - ele necesită investiții continue. Fie prin contribuții financiare, contribuții la cod sau participare la evenimente - open source rămâne sustenabil doar dacă toți cei implicați se implică activ. Fără acest sprijin, actualizările importante de securitate, inovațiile și dezvoltările ulterioare nu ar putea fi garantate.
TYPO3 este un bun exemplu al modului în care sursa deschisă nu este un produs gratuit, ci o investiție comună. Companiile beneficiază de software, dar ar trebui, de asemenea, să ofere ceva în schimb - fie prin calitatea de membru al Asociației TYPO3, fie prin contracte de asistență plătite sau prin promovarea dezvoltatorilor. Sursa deschisă nu este un succes sigur, ci un model care crește prin colaborare și permite inovarea digitală pe termen lung.
![[Translate to Românesc:]](/fileadmin/_processed_/c/1/csm_seo_1dcba33a22.jpg "[Translate to Românesc:]")
